Recenzie: Clubul V de Kate Brian

CE SPUN EI:
Toată lumea o face (sau nu?)
Mandy, Kai, Debbie şi Eva trebuie să obţină ceva înainte de absolvirea liceului: să câştige prestigioasa bursă Treemont, o adevărată foaie de drum pentru colegiul pe care şi-l va alege fiecare. Dar bursa are o cerinţă ciudată: „puritatea sufletului şi a trupului”.
Într-un efort de a-şi proclama „puritatea” în faţa întregii şcoli, Mandy înfiinţează Clubul Virginităţii.
Prietenele ei sunt de acord că un club social este o idee grozavă, dar să fie de acord şi cu păstrarea marii „V” până la absolvire pare să fie o cu totul altă problemă. Pentru că fiecare ascunde câte un secret. Ceva important!
Iar secretele lor le-ar putea costa mult mai mult decât o simplă bursă...


CE SPUN EU:
Hmmm... Nu cred ca am foarte multe de spus despre aceasta carte. Ceea ce e putin ciudat.
Am citit-o si nu am ramas cu o impresie foarte clara despre tot ceea ce s-a intamplat, desi as inclina sa spun ca nu mi-a placut. Nu, nu mi-a prea placut. Nu spun, a avut si momente bune, dar destul de rare si nu unele care sa spui ca sunt extraordinare. Doar bune.
Sunt convinsa ca ati inteles din descriere ideea cartii care, la inceput, mi s-a parut cel putin interesanta. Dar nu a fost exploatata la maxim (gata, daca mai folosesc mult limbajul asta ma fac critic literar).
Deci cele patru fete prietene foarte bune si tot pana la un moment dat cand se hotarasc sa concureze pentru aceasta bursa care are si o cerinta mai speciala: puritatea sufleteasca si trupeasca.
Ca sa nu dau total de gil cartea, am sa numesc personajele fata 1, fata 2, fata 3, fata 4.
Fata 1- o persoana inteligenta(dar nu extrem de) care are nevoie de bursa ca sa poata pleca sa studieze. Este singura sansa a ei sa plece la colegiu, altfel nu si-ar permite. Bineinteles, se considera ghinionista si marcata negativ de soarta si ... Toate lucrurile melodramatice. Asta pana apare Domnul Perfectiune care o remarca pe ea dintre toate fetele, desi ea se autoconsidera urata si blah, blah, blah. Situatia aceasta mi s-a parut cam clichee.
Fata 2- Unfel de geniu in matematica(sau sa fi fost fizica?) care este ,,obligata" de tatal ei sa urmeze o cariera in acest domeniu. Are nevoie de bursa ca sa urmeze o scoala de design vestimentar. Faptul ca ea se considera neinteleasa de tatal ei(prietenele o inteleg, desigur), dar ca acesta accepta in final e clichee din nou.
Fata 3-
Stati, stati... Ce fac eu aici? Ma pun sa va fac rezumat? Ei bine, aici ma cam opresc caci sper ca vreti sa cititi cartea (sau nu?).
Eu una nu am foarte multe pareri de spus despre aceasta carte. A fost buna si nu prea. Mie una nu mi-a prea placut. Dar a fost o lectura placuta
pentru o zi caaaalda de vara, dar daca ar fi sa aleg intre ea si alta lectura, in vreo 75-80% din cazuri as alege cealalta carte.
Nu spun ca e o carte proasta, ci dimpotriva daca nu ai nimic impotriva clicheelor si a cartilor al caror subiect il gasesti in atatea filme.
Cartea asta pur si simplu nu e genul meu.
Concluzia? Daca mergeti la plaja, luati-o cu voi.

Nota: 3(de fapt, intre 2.5 si 3)/5