miercuri, 9 aprilie 2014 | By: ioana97

Dragostea nu tine cont de varsta...

...sau? 
Nabokov. Eu una cand spun Nabokov ma gandesc invariabil la Lolita. Da, stiu, a scris si altceva, "altceva" mai pretios, din punct de vedere literar, decat Lolita, dar pentru mine Lolita ocupa un loc special. 
Am evitat mult timp sa o citesc pentru ca subiectul ei mi s-a parut mereu ciudat, ca sa zic asa. Iar acum regret. Poate ca e nevoie de o anumita varsta sau de un anumit numar de ore de analiza literara ca sa vezi frumusetea subtila care se infiripa din fiecare pata de tus de pe hartie si sa treci peste relatia nepotrivita dintre un barbat si o fetita de doar 12 ani. Poate ca nici macar nu am ajuns la varsta aceea, dar mi se pare ca am citit cartea intr-un moment suficient de bine ales de soarta ca sa-mi schimbe viata. 
Subiectul cartii e unul extraordinar el insusi: El, personajul, naratorul isi traieste la nesfarsit povestea iubirii ratate din adolescenta, incercand sa o implineasca iar si iar. Dar, ei bine, pe masura ce anii trec peste el, nu va mai fi in stare sa isi implineasca fericirea din simplul motiv ca aceasta devine odioasa pentru societate. Ea, nimfeta, pubera semiconstienta de sexualitatea ei si de efectul pe care il are asupra lui. 
Dar, totusi, ceea ce m-a impresionat cu adevarat la aceasta carte este modul in care este scrisa. Da, intradevar, povestea te fascineaza inca de la inceput, dar modul in care este spusa te face sa te indragostesti iar si iar de minunatia asta. Da, intradevar, s-ar putea sa fie plictisitoare pentru cei carora nu le plac descrierile si frazele intortocheate si cuvintele folosite iar si iar, de fiecare data altfel, intr-o curgere nesfarsita sau pentru cei care s-au nascut pentru a face parte din generatia "50 shades of grey" si care cauta sa-si gaseasca fanteziile dictate de viata plictisitoare in scenele de sex dintr-o carte. Nu, cartea nu are nicio scena explicita. 
Nabokov se axeaza pe sentimentele Lui de parca acesta e singurul mod de a supravietui, arunca la gunoi orice stim despre ordine si disciplina si le reinvenreaza intr-o cronologie care pare ca ii putea apartine doar lui. Nu, modul acesta de a scrie nu este al lui. Dar il stapaneste cu atat de multa abilitate si pasiune incat te poti gandi cu usurinta ca el l-a inventat, ca tot ceea ce ai citit e un fel de copie. 
Superb! Asta e tot ce pot spune
In timp ce ii citeam monumentala lucrare ma gandeam la Georgina Kincaid. Mi-am dorit sa ma fi putut stapani astfel incat sa am ce citi mult timp, dar randurile ma chemau pur si simplu, asa ca am devorat cartea. 
Sper sa o devorati si voi.

5 comentarii:

Andreea Ilie spunea...

Imi place recenzia ta! Felul cum ai vorbit despre ea m-a convins sa vreau s-o citesc cat mai curand. :D

Daniela Ella spunea...

Lolia e pe lista de ceva timp, doar ca am avut alte prioritati si am tot amanat-o. Practic, acum e abandonata. Nu mi s-a parut extrem de interesanta Lolita, asta la inceput, insa cu timpul a devenit o lectura obligatorie pentru mine. Nu ca ma obliga cineva, dar asa simt eu. Un fel de provocare.

madalina iacob spunea...

M-ai convins.O voi citi cat de repede pot.

Krisz spunea...

Mi-e rusine sa recunosc ca nu am citit cartea asta. Desi imi doresc mult. Am auzit atat de multe despre ea..

Emanuela Bercaru spunea...

Eu am citit cartea si... sincer... nu mi-a placut. Poate pentru ca aveam asteptari prea mari de la ea, nu stiu. Mi s-a parut o carte foarte indesata cu descrieri si halucinanta. Nu stiu daca un rol a avut-o si faptul ca am citit-o pe ebook reader intr-un format destul de prost, cu pagini gramada asa... probabil ca da... dar oricum, nu e printre cartile mele preferate.

Trimiteți un comentariu