Recenzie: Bal mascat de Melissa de La Cruz

CE SPUN EI:
„Impletind umorul subtil cu detaliile rafinate ale vietilor celor fabulosi si insetati de sange, De la Cruz ne propune o conceptie asupra vampirilor foarte diferita de traditionalii demoni care se tem de tarusii infipti in inima.” – Booklist „O privire iscoditoare, ca de voyeur, aruncata spre vietile magnatilor din Manhattan – care, intamplarea face, sunt chiar vampiri.” – Kirkus Reviews Schuyler van Alen doreste o explicatie legata de misterioasele morti care au avut loc in radurile tinerilor vampiri. Impreuna cu Oliver, cel mai bun prieten al ei, Schuyler calatoreste in Italia cu speranta de a-l gasi pe singurul om care o poate ajuta – bunicul ei. Intre timp, la New York, pregatirile sunt in toi pentru Balul Celor Patru Sute, o petrecere exclusivista gazduita de cei mai bogati, puternici si neumani – o gala a celor cu sange albastru. Dar adevaratele pericole apar la after-party, un bal mascat organizat de sireata Mimi Force. O revelatie, ascunsa in spatele mastilor, va schimba cursul destinului unui tanar vampir pentru totdeauna. Plin de glamour, suspans si folclor cu vampiri, acest al doilea episod din saga Sange Albastru isi va lasa cititorii insetati sa afle mai mult.

CE SPUN EU:
Am cam intaziat cu recenzia, dar m-am gandit ca daca in curand apar si urmatoarele volume reusesc(poate, sper) sa va conving sa vi le luati(asta daca nu ati facut-o pana acum).
O sa va spun cate ceva despre carte, comparativ cu primul volum: mai bun. Nu v-am convins? Stiu, nici pe mine nu m-ar convinge cineva cu asta. :D
Schuyler(mie una mi se pare un nume cel putin ciudat, dar trecem peste) este diferita dupa ce se intalneste cu bunicul ei, ceea ce e bun. Bunicul ei este o persoana interesanta, cu o influenta asupra celorlalti(in special asupra lui Schuyler) cum nici nu va imaginati, dar care s-ar putea sa va deranjeze pana pe la sfarsitul cartii. E logic felul in care se comporta, dar chiar si asa...
Pot sa va spun ca toata cartea, toata actiunea e un montagne-russe si trece foarte placut de la momentele in care nu te mai poti dezlipi de carte la cele care sunt aproape banale(desi cele din urma foarte rare).
Imi place ca povestea de dragoste dintre Scuyler si Jack avanseaza, desi ma deranjeaza ca incepe sa se formeze si un triunghi amoros pe acolo(de care m-am saturat pana peste cap). Asta e. Un alt punct in minus este ca Scuyler poate face orice, dar ca depinde de Oliver. In majoritatea spune ca e puternica, speciala etc, in cealalta particica care mai ramane spune ca ,,daca nu era Ollie''. Mie nu-mi place genul asta de treaba, dar nu e foarte rau.
Si...in cele din urma, nu-mi place ca Mimi pur si simplu nu poate trece peste obsesia ei pentru Jack. Adica, cati ar merge pana acolo incat sa invoce un demon? Si eu tocmai nu vi-am spus asta, pentru ca daca va spun de asta trebuie sa va spun si de un alt personaj nou pe care o sa-l simpatizati la inceput, dar pe care o sa-l urati la sfarsit(sau, cum spune o colega, o sa ii taiati capu' si o sa-l dati la caine).
Cred ca trebuie sa cititi seria, pentru ca, in ciuda catorva puncte in minus, este superba si are de toate: personaje care te fac sa vrei sa traiesti in carte(bineinteles ca aici ma refer la baietii frumosi-glumeam), actiune, dragoste, drama, monstri, fiinte supranaturale, secrete, conflicte, tradari. Stiti voi, tot tacamu'.

Nota: 4.5/5