Recenzie: Daca ti-as spune ca te iubesc, ar trebui sa te omor de Ally Carter

CE SPUN EI:
 Cammie Morgan este eleva la Colegiul Gallagher pentru Tinere Exceptionale, o scoala de fete tipica — evident, tipica doar daca la orice scoala s-ar preda arte martiale avansate la ora de Educatie fizica, cunostinte despre cele mai noi arme ale razboiului chimic la orele de Stiinte, iar elevele ar primi distinctii pentru spargerea codurilor CIA la orele de Informatica.
Desi pretinde ca este o scoala pentru genii, Colegiul Gallagher este de fapt o scoala pentru… spioane! Iar Cammie, chiar daca vorbeste fluent paisprezece limbi straine si este capabila sa omoare pe cineva in sapte feluri diferite cu mainile goale, habar n-are ce sa faca atunci cand intalneste un baiat obisnuit, care crede ca si ea este o fata obisnuita.
Sigur, Cammie poate sa-i asculte convorbirile telefonice, sa se infiltreze in calculatorul lui ca un hacker sau sa-l urmareasca prin oras cu iscusinta unui adevarat James Bond. Dar va reusi oare sa se descurce intr-o relatie cu o persoana care nu trebuie sa afle niciodata adevarul despre ea?

CE SPUN EU:

Ok, nu prea stiu de unde sa incep.... (ca de obicei, nu?). Initial am zis ca nu o sa scriu o recenzie pana nu mai citesc un volum ca sa reusesc sa imi fac o parere mai de ansamblu, dar nu am reusit sa fac rost de volumul II cand a aparut la chioscuri asa ca am zis ca nu e o decizie prea buna sa aman(cam bate vantu' pe blog in ultima perioada).

O sa incep cu partile bune: povestea. Povestea m-a incantat enorm. Nu pot spune ca sunt mare fana conspiratii si spioni si agentii secrete si toata gasca aceasta, dar e ca o gura de aer proaspat in toata literatura asta cu creaturi care mai de care mai fantastice. Nu zic, imi plac cartile alea, dar doar vampiri, varcolaci, fantome, sirene, zane, ingeri, demoni, te miri ce... Aveam nevoie de oameni OBISNUITI (ma rog, mai mult sau mai putin).

Cum spuneam, povestea e foarte buna: niste fete care invata la o scoala-internat si mai invata sa construiasca si vreo arma nucleara intre doua ore de limbi straine. Nu stiu, nu s-a mai gandit nimeni la o asemenea poveste pana acum?

Cele patru prietene care se completeaza reciproc mi s-a parut putin clichee. De ce trebuie sa se completeze? Una cu viata sociala, una cu forta, una cu inteligenta si cameleonul(cred ca ar fi trebuit sa scriu si una cu camuflatul). De ce nu se intampla sa fie doua cu aceleasi ,,abilitati''? Pot sari peste partea asta destul de usor, dar e notabila. 

Acum, un mica intrebare (retorica): sunt singura care a gasit deranjanta repetitia la fiecare cateva pagini a unor sintagme? (deja se vede ca invat prea mult la romana) Acum nu imi vine in minte decat ,,vorbind 14 limbi''. Multumim, Cammie draga, ca ne informezi a 14-a oara ca vorbesti 14 limbi, dar am retinut de prima oara. La fel si in cazul celorlalte informatii repetate in nestire. Toate acestea ii confera protagonistei un aer foarte mandru, care, poate ca, la o adica, o face sa para mai reala....dar e deranjant vizibil sa tot citesti aceleasi fraze.

N-as putea spune ca povestea a fost previzibila, cel putin finalul acesteia. Cartea decurge natural, frumos chiar. Nici macar nu te astepti la cine stie ce actiune pana in ultimele cateva pagini. Felul in care de incheie actiunea nu mi se pare deloc previzibil, desi se termina totul cu bine. De ce nu se termina cartile ,,cu rau''? Deja m-am plictisit de toate happy ending-urile astea. Nu zic sa omorati pe cineva, dar oricum ati face, toata lumea sfarseste bine? Hmmm....nt. 

Asadar, ca sa nu ma intind prea mult, a fost o lectura usoara si rapida, dar nu uimitoare. Sunt curioasa ce a gasit toata lumea atat de surprinzator si magnific si grandios la acest volum(eh, nu chiar toata lumea, dar am citit atatea pareri extrem de pozitive-stiu ca nu e corect, dar nu ma pot exprima altfel- despre aceasta minunata carte). Sper sa nu fiu singura careia i s-a parut o carte OK si atat, nimic, da' nimic mai mult.

Daca vi-o recomand? E draguta, ce-i drept, dar trebuie sa reusiti sa treceti peste toate repetitiile alea(se vede ca pe mine m-au deranjat la culme, nu?) si sa fiti de acord cu lipsa actiunii. (Ma repet, nu lipseste de tot, dar e foarte vaga). 

Sper ca nu v-am descurajat si sper sa o cititi. Cine stie, poate chiar va veti gasi in grupul cu pareri extrem de bune despre carte. 

NOTA: 3.5/5 (daca mi se permite sa exagerez, mai degraba 3.4 :)) )

P.S.: volumele 3 si 4 le-am cumparat si astept sa vad cum progreseaza scriitoarea-sunt convinsa ca m-ar putea face sa ador aceasta serie daca progreseaza

Magie de doi bani deKelley Armstrong

MAGIE DE DOI BANI
Un roman din seria FEMEI DIN CEALALTĂ LUME de Kelley Armstrong

După cum probabil mulţi dintre voi ştiu, registrul narativ e schimbat, personajul principal este, de această dată, Paige Winterbourne, ufletdar ritmul de thriller paranormal rămâne, ţinându-te cu sul la gură de la prima până la ultima pagină.

Pentru Paige, o tânără şi încă neexperimentată vrăjitoare, nu este uşor să o călăuzească pe micuţa Savannah, în vârstă de treisprezece ani, pe drumul de iniţiere spre maturitate şi să o apere de toate pericolele care o pândesc. Aceasta din urmă şi-a pierdut nu de mult mama − adeptă a magiei negre −, şi se anunţă a deveni la rândul ei o vrăjitoare de temut. Totul se complică în momentul în care Leah, femeia semi-demon care i-a ucis mama, doreşte custodia lui Savannah. În acţiune intră Sabatul vrăjitoarelor, Străbunele, membrii unei atotputernice Cabale, demoni, creaturi din Cealaltă Lume, dar şi avocatul vrăjitor Lucas Cortez (implicat nu fără oarecare interes, dar mânat de bune intenţii şi atras de farmecele încântătoarei Paige)… personaje suficiente pentru ca iadul să se dezlănţuie pe pământ!
Personaje bine conturate, răsturnări de situaţii, umor, mister, romance şi multă acţiune, într-un univers supranatural pe care Kelley Armstrong ştie atât de bine să-l apropie de lumea reală.
Mai trebuie să vă pun în gardă că personajele din primele 2 volume ale seriei apar doar episodic şi fără o implicare în acţiunea cărţii, deci prezentul volum poate fi citit independent.

Cartea are 480 de pagini, formatul 13×20 cm, este cartonată fără supracopertă. Preţul de listă este 39,90 lei, iar la precomandă beneficiaţi de 25% reducere şi transport gratuit.

Chimie perfecta 2: Legile atractiei de Simone Elkeles

LEGILE ATRACŢIEI, vol. 2 din seria CHIMIE PERFECTĂ de Simone Elkeles

BESTSELLER NEW YORK TIMES

BESTSELLER USA TODAY

BESTSELLER PUBLISHERS WEEKLY

Apariţia lui Carlos în oraş încinge atmosfera. Deşi fratele său, Alex, încearcă să-l facă băiat cuminte, rebelului Carlos îi place viaţa trăită pe muchie de cuţit. Chiar dacă acum locuieşte la unul dintre profesorii de colegiu ai lui Alex, legăturile cu banda lui din Mexic nu sunt uşor de rupt şi pericolele continuă să-l urmărească. Dar iată că sentimentele care încep să se înfiripe între el şi frumoasa Kiara îl răvăşesc de-a dreptul. În jocul iubirii lor,  diferenţele sociale dispar, culoarea pielii nu mai are nicio importanţă – funcţionează din plin doar legile atracţiei! Se va termina oare totul cu un happy-end?

Nu există adolescent care să fi citit această carte şi să nu-i fi plăcut! Este captivantă, senzuală, minunată!

Cartea are 384 pagini, formatul 13×20 cm, este cartonată fără supracopertă şi are preţul de listă 39,90 lei. La precomandă veţi beneficia de 25% reducere şi veţi avea transportul gratuit.

Elita intunecata 2: Hex sau puterea farmecelor de Chloe Neill

HEX SAU PUTEREA FARMECELOR, vol. 2 din seria ELITA ÎNTUNECATĂ, de Chloe Neill

La Şcoala de Fete Sfânta Sofia, pe lângă prezenţa la orele de curs şi lecţiile care trebuie învăţate, acţiunea şi suspansul continuă.

Aventurile noastre nocturne erau cu totul altceva. Acolo jos, în subsol, ne exercitam puterea asupra întunericului prin intermediul magiei şi al blestemului focului şi flirtam cu vârcolacii. Era vorba deci nu de putere fizică, ci de putere supranaturală.

Grupul de adolescenţi cu puteri magice, din care face parte Lily, ne captivează în continuare cu noi intrigi, întâmplări pline de mister, magie şi un strop de romance. Lumea nocturnă este tot mai activă în subsolurile şcolii, iar eroii noştri rebeli trec prin momente de cumpănă şi  înfruntă pericole neaşteptate. Acum, Lily trebuie să înveţe să-şi controleze capacităţile paranormale şi să înfrunte cu mult curaj palpitanta viaţă de noapte a oraşului Chicago. Iar după întâlnirea cu Sebastian – un tip hot care se oferă să o ajute să-şi stăpânească magia, lucrurile devin cu adevărat periculoase.

Cartea are: 352 de pagini, este cartonată fără supracopertă, preţ de listă, 39,90 lei.
La precomandă, veţi beneficia de o reducere de 25% şi de transport gratuit.

Recenzie: Clubul V de Kate Brian

CE SPUN EI:

Toată lumea o face (sau nu?)

Mandy, Kai, Debbie şi Eva trebuie să obţină ceva înainte de absolvirea liceului: să câştige prestigioasa bursă Treemont, o adevărată foaie de drum pentru colegiul pe care şi-l va alege fiecare. Dar bursa are o cerinţă ciudată: „puritatea sufletului şi a trupului”.
Într-un efort de a-şi proclama „puritatea” în faţa întregii şcoli, Mandy înfiinţează Clubul Virginităţii.
Prietenele ei sunt de acord că un club social este o idee grozavă, dar să fie de acord şi cu păstrarea marii „V” până la absolvire pare să fie o cu totul altă problemă. Pentru că fiecare ascunde câte un secret. Ceva important!
Iar secretele lor le-ar putea costa mult mai mult decât o simplă bursă...

CE SPUN EU:
Hmmm... Nu cred ca am foarte multe de spus despre aceasta carte. Ceea ce e putin ciudat.
Am citit-o si nu am ramas cu o impresie foarte clara despre tot ceea ce s-a intamplat, desi as inclina sa spun ca nu mi-a placut. Nu, nu mi-a prea placut. Nu spun, a avut si momente bune, dar destul de rare si nu unele care sa spui ca sunt extraordinare. Doar bune.
Sunt convinsa ca ati inteles din descriere ideea cartii care, la inceput, mi s-a parut cel putin interesanta. Dar nu a fost exploatata la maxim (gata, daca mai folosesc mult limbajul asta ma fac critic literar).
Deci cele patru fete prietene foarte bune si tot pana la un moment dat cand se hotarasc sa concureze pentru aceasta bursa care are si o cerinta mai speciala: puritatea sufleteasca si trupeasca.
Ca sa nu dau total de gil cartea, am sa numesc personajele fata 1, fata 2, fata 3, fata 4.
Fata 1- o persoana inteligenta(dar nu extrem de) care are nevoie de bursa ca sa poata pleca sa studieze. Este singura sansa a ei sa plece la colegiu, altfel nu si-ar permite. Bineinteles, se considera ghinionista si marcata negativ de soarta si ... Toate lucrurile melodramatice. Asta pana apare Domnul Perfectiune care o remarca pe ea dintre toate fetele, desi ea se autoconsidera urata si blah, blah, blah. Situatia aceasta mi s-a parut cam clichee.
Fata 2- Unfel de geniu in matematica(sau sa fi fost fizica?) care este ,,obligata" de tatal ei sa urmeze o cariera in acest domeniu. Are nevoie de bursa ca sa urmeze o scoala de design vestimentar. Faptul ca ea se considera neinteleasa de tatal ei(prietenele o inteleg, desigur), dar ca acesta accepta in final e clichee din nou.
Fata 3-
Stati, stati... Ce fac eu aici? Ma pun sa va fac rezumat? Ei bine, aici ma cam opresc caci sper ca vreti sa cititi cartea (sau nu?).
Eu una nu am foarte multe pareri de spus despre aceasta carte. A fost buna si nu prea. Mie una nu mi-a prea placut. Dar a fost o lectura placuta
pentru o zi caaaalda de vara, dar daca ar fi sa aleg intre ea si alta lectura, in vreo 75-80% din cazuri as alege cealalta carte.
Nu spun ca e o carte proasta, ci dimpotriva daca nu ai nimic impotriva clicheelor si a cartilor al caror subiect il gasesti in atatea filme.
Cartea asta pur si simplu nu e genul meu.
Concluzia? Daca mergeti la plaja, luati-o cu voi.

Nota: 3(de fapt, intre 2.5 si 3)/5

Bravo Girl, marti-18 septembrie

NU RATAŢI CONTINUAREA SERIEI FETELE GALLAGHER de Ally Carter
Un thriller romantic, plin de aventuri, suspans şi, nu în ultimul rând, umor
New York Times Bestseller
CUM SĂ NU TE LAŞI DUS DE NAS DE O FATĂ… SUB ACOPERIRE,                                           volumul 3 din seria FETELE GALLAGHER de ALLY CARTER – din 18 septembrie               împreună cu revista Bravo Girl

Un nou semestru la Academia Gallagher pentru Tinere Excepţionale, şi Cammie Morgan continuă să cocheteze cu pericolul – având, evident, o acoperire pentru orice ocazie, căci fiind spioană în pregătire, pentru ea identităţile false reprezintă o metodă de supravieţuire.
Dar când Cammie se duce la Boston pentru a fi alături de prietena ei Macey atunci când tatăl acesteia este nominalizat la vicepreşedinţia Statelor Unite, convenţia politică naţională se transformă pentru cele două fete într-o adevărată capcană. Pentru a împiedica răpirea lui Macey – o ţintă politică majoră –, Cammie se vede nevoită să renunţe la acoperirea ei.
Dar cine sunt răpitorii? Extremişti politici sau nişte personaje mai sinistre? Şi ce rol joacă Zach, misteriosul (super-sexy) băiat de care Cammie e îndrăgostită, şi care îşi face mereu apariţia pe neaşteptate, la adunări politice şi în trenuri? (Cammie încă nu a decis dacă el este băiatul bun sau cel rău, dar asta nu o împiedică să se gândească mereu la el!)
Cu ajutorul unei uluitoare foste Fete Gallagher, Cammie şi prietenele ei sunt decise să descopere maleficul grup care le ameninţă existenţa – a lor şi a întregii şcoli – şi să afle adevărata lui motivaţie. Şi în toată această aventură – misterioasă, cu răsturnări bruşte de situaţie şi momente de tensiune extremă – Cammie şi prietenele ei învaţă două lucruri: A) Viaţa în lumina reflectoarelor nu este întotdeauna cea mai plăcută, căci nu ştii niciodată cine te poate pândi. Şi B) Lucrurile nu sunt niciodată aşa cum par, şi cel mai important lucru pe care trebuie să-l facă un spion este să-şi urmeze instinctele.

Recenzie: Clubul V de Kate Brian

CE SPUN EI:
Toată lumea o face (sau nu?)
Mandy, Kai, Debbie şi Eva trebuie să obţină ceva înainte de absolvirea liceului: să câştige prestigioasa bursă Treemont, o adevărată foaie de drum pentru colegiul pe care şi-l va alege fiecare. Dar bursa are o cerinţă ciudată: „puritatea sufletului şi a trupului”.
Într-un efort de a-şi proclama „puritatea” în faţa întregii şcoli, Mandy înfiinţează Clubul Virginităţii.
Prietenele ei sunt de acord că un club social este o idee grozavă, dar să fie de acord şi cu păstrarea marii „V” până la absolvire pare să fie o cu totul altă problemă. Pentru că fiecare ascunde câte un secret. Ceva important!
Iar secretele lor le-ar putea costa mult mai mult decât o simplă bursă...


CE SPUN EU:
Hmmm... Nu cred ca am foarte multe de spus despre aceasta carte. Ceea ce e putin ciudat.
Am citit-o si nu am ramas cu o impresie foarte clara despre tot ceea ce s-a intamplat, desi as inclina sa spun ca nu mi-a placut. Nu, nu mi-a prea placut. Nu spun, a avut si momente bune, dar destul de rare si nu unele care sa spui ca sunt extraordinare. Doar bune.
Sunt convinsa ca ati inteles din descriere ideea cartii care, la inceput, mi s-a parut cel putin interesanta. Dar nu a fost exploatata la maxim (gata, daca mai folosesc mult limbajul asta ma fac critic literar).
Deci cele patru fete prietene foarte bune si tot pana la un moment dat cand se hotarasc sa concureze pentru aceasta bursa care are si o cerinta mai speciala: puritatea sufleteasca si trupeasca.
Ca sa nu dau total de gil cartea, am sa numesc personajele fata 1, fata 2, fata 3, fata 4.
Fata 1- o persoana inteligenta(dar nu extrem de) care are nevoie de bursa ca sa poata pleca sa studieze. Este singura sansa a ei sa plece la colegiu, altfel nu si-ar permite. Bineinteles, se considera ghinionista si marcata negativ de soarta si ... Toate lucrurile melodramatice. Asta pana apare Domnul Perfectiune care o remarca pe ea dintre toate fetele, desi ea se autoconsidera urata si blah, blah, blah. Situatia aceasta mi s-a parut cam clichee.
Fata 2- Unfel de geniu in matematica(sau sa fi fost fizica?) care este ,,obligata" de tatal ei sa urmeze o cariera in acest domeniu. Are nevoie de bursa ca sa urmeze o scoala de design vestimentar. Faptul ca ea se considera neinteleasa de tatal ei(prietenele o inteleg, desigur), dar ca acesta accepta in final e clichee din nou.
Fata 3-
Stati, stati... Ce fac eu aici? Ma pun sa va fac rezumat? Ei bine, aici ma cam opresc caci sper ca vreti sa cititi cartea (sau nu?).
Eu una nu am foarte multe pareri de spus despre aceasta carte. A fost buna si nu prea. Mie una nu mi-a prea placut. Dar a fost o lectura placuta
pentru o zi caaaalda de vara, dar daca ar fi sa aleg intre ea si alta lectura, in vreo 75-80% din cazuri as alege cealalta carte.
Nu spun ca e o carte proasta, ci dimpotriva daca nu ai nimic impotriva clicheelor si a cartilor al caror subiect il gasesti in atatea filme.
Cartea asta pur si simplu nu e genul meu.
Concluzia? Daca mergeti la plaja, luati-o cu voi.

Nota: 3(de fapt, intre 2.5 si 3)/5

Cover reveal: The Goddess Inheritance de Aimee Carter

 

Sunt singura care o adora? 

Recenzie: Dragonul Maiestatii Sale de Naomi Novik

CE SPUN EI:
Dragonul maiestatii sale este primul volum din seria Temeraire.

Premiul Compton Crook, Finalist al Premiului Hugo

Viata capitanului Will Laurence din Marina Regala britanica este rasturnata din clipa in care captureaza o fregata franceza, avand la bord un ou de dragon destinat imparatului Napoleon. Transformat peste noapte in aviator, Laurence devine capitanul puiului de dragon pe nume Temeraire, de care il va lega o profunda prietenie. Laurence si Temeraire isi vor primi botezul de foc in inima bataliilor napoleoniene.

„Tocmai cand credeai ca ai vazut toate variantele posibile de povesti cu dragoni, Naomi Novik iti demonstreaza ca te-ai inselat.” Terry Brooks, New York Times

„Pe masura ce lecturam aceste carti, le simteam prinzand viata in imaginatia mea. Sunt romane excelent scrise, nu doar originale si alerte, dar si pline de personaje minunate.”
Peter Jackson, Hollywood Reporter



CE SPUN EU:
Lasati-ma cateva minute sa-mi revin...

...

Doamne, de cand n-am mai citit o carte atat de buna!
Nici nu stiu de unde sa incep. Am auzit de ceva timp de carte si am tot fost in cumpana: sa o iau? sa nu o iau? Intr-un final am prins-o la reduceri pe site-ul editurii(cred ca am dat vreo 15 lei pe ea) de Paste si am luat-o. Dintr-un motiv sau altul am trait cu senzatia ca e o carte "de copii". Nu ca nu mi-ar placea astea, dar cu o gramada uriasa de alte carti, care pareau mai bune, de citit nu m-a atras deloc, da' deloc. Si acum i-a venit si ei timpul. Concluzia? M-am apucat de citit si nu m-am mai putut opri (eh, ce bine ar fi sa se intample asa si cu cartile alea pentru scoala care...-eram pe cale sa deviez de la subiect).
Capitanul Laurence are parte de o aventura cum nici n-ar fi visat. Niciodata. Oul de dragon pe care l-a gasit era destinat lui Napoleon insusi, deci nu e de mirare ca apar atatea probleme de-a lungul volumul(care pare lung doar pana te apuci sa-l citesti). Temeraire este incredibil de frumos si atat de copil si foarte creativ si.... Trebuie sa descoperiti singuri. Am avut niste indoieli atunci cand au venit aviatorii sa-i desparta, dar nimic de lunga durata, nu va faceti griji.
Gata, gata, nu mai povestesc nimic despre continut ca ar fi pacat sa va stirbesc dorinta de a afla singuri.
Ce mi-a placut? Credibilitatea istorica. Povestea si detaliile sunt atat de bine aranjate ca la un moment dat am inceput sa ma intreb daca nu cumva noi nu stim deloc istorie. Toata cartea sau, ma rog, majoritatea ei pare o relatare pur istorica. Si se pare ca de fapt nu e. Mare pacat!
Modul de a-i descrie pe dragoni e fascinant si bine pus la punct. Dragonii din aceasta carte sunt printre fiintele fantastice cel mai bine create din multe carti. Majoritatea(daca nu chiar toate) calitatile, actiunle, defectele lor au justificari. Superbe sunt si momentele lor de slabiciune. Ceva ce mi-a placut e atunci cand Temeraire e "in calduri" si instructorul dragon ii explica lui Laurence ca ei nu sunt ca si cainii sau ca si caii. Am ras vreo 5 minute.
Finalul a fost extrem de bun...delicios chiar. Ma asteptam sa castige cine a castigat, dar chiar si asa a fost surprinzator si bun. La ce fel de exprimare pot recurge cand nu vreau sa dezvalui ceva! :)
Ce nu mi-a placut? Ca unul dintre dragonii mei preferati moare. De ceeeee? A fost asa tragica si trista toata situatia ca mi-a venit sa ma apuc sa iau la bataie un ofiter. Altceva nu cred ca se afla pe lista de ce nu mi-a placut sau, cel putin, nu-mi vibe acum in minte.

Nota: 5/5 (de mult n-am mai citit o carte atat de buna).

P.S.: Astept cu nerabdare continuarea...nici nu mi-am permis sa citesc fragmentul din Tronul de Jad de la sfarsitul cartii.

Vampirii sudului de Charlaine Harris

M-am apucat in forta, sa spun asa, de lista mea de lecturi pentru vacanta. Si am lasat-o mai moale cand m-am izbit de frumoasele lecturi pentru scoala(De ce oare nu te lasa sa citesti ce vrei, e peste puterea mea de intelegere!).
Oricum ar fi, am terminat primele 10 volume de pe lista, intr-o singura luna... Desi mi-am propus sa le citesc in aceasta perioada, nu am crezut ca voi reusi ca doar a trebuit sa si plec(ati observat, speer, indelungata mea absenta si, deasemenea sper, a-ti iertat-o sau a-ti trecut-o cu vederea), dar le-am carat dupa mine peste tot si am reusit. Hurraaay!!
Nu cred ca reusesc sa fac o recenzie a fiecarui volum, caci se pare ca am cam incurcat evenimentele intre ele. Dar nu ma puteti acuza, nu? Stiu, stiu...Trebuia sa scriu recenzia la fiecare imediat dupa, dar nu am prea reusit sa ma dezlipesc de ele. Se mai poate intampla, nu? Oricum, vreau sa vorbesc putin despre ele si apoi, ma pun pe scris recenzii pentru tot ce am mai citit.
Asadar, fara prea multa lalaiala(daca sarim peste cea de mai sus, bineinteles)...:


Eriiiic.....(acum, un oftat :) )

(mie imi place mai mult Eric din carte, dar de dragul de a nu avea doar randuri scrise

P.S.: sunt singura careia i se pare ca nu prea aduce cu personajul din carte?)

De la inceput, de la primul volum(de fapt, de cand a intrat in scena), eu am fost Team Eric. De ce? Nu stiu. Pur si simplu mi-a placut. Si mi-a placut intratat incat sa tin cu el....vreo 10 volume. Si inca tin.
Sa va spun ce mi-a placut? (Mie asa imi pica mai simplu.)
 Sudul. Nu stiu cum sa spun, dar felul in care e scris, dialogul, personajele, m-ar fi trimis cu gandul la Sud fara sa specifice autoarea. (Nu ca as fi fost acolo vreodata, dar asa mi-a ramas imaginea lui din filme).
Atatea personaje... Care apar treptat si multe dintre ele continua sa apara cand trebuie. Nu stiu cum sa ma exprim ca sa ma fac inteleasa, dar e bine ca nu apar 5 personaje in jurul carora se centreaza actiunea si restul personajelor apar pentru cateva pagini doar ca  sa semneze condica si e bine ca nu sunt 20.000 de personaje pe care sa le incurci si sa te zapacesti de nu mai sti ce sa citesti; Personajele par cumva potrivite in context; Si imi place si diversitatea lor: vampiri, teriantropi(cu toate speciile lor), telepati, vrajitoare, wicca, Quinn(el intra separat, da?), zane, meiade(sper ca nu am uitat termenul si ca l-am scris corect), trebuie sa mentionez si oamenii si etc.
Ca nu seamana cu serialul. Si aici ma refer la sex. In serial e pur si simplu prea mult(nu am vazut tot serialul, dar ce am vazut, asa era). Si in cartea apare, dar scenele sunt mult mai...in regula. Nu multe, dar bune :">
Cred ca lista poate continua, dar ma opresc aici caci nu vreau sa dezvalui nimic, nimic. Sunt convinsa ca daca as mai continua, mi-ar fi imposibil sa nu dezzvalui ceva. Si nu vreau caci vi-as strica placerea.
Ce nu mi-a placut?
Aici am un singur lucru memorabil de trecut pe lista.
Sookie Stackhouse. Stiu, e personajul principal samd si ca pare greu de crezut ca mi-a placut seria daca nu mi-a placut personajul principal, dar e adevarat. Nu ca nu mi-a placut deloc, ci doar... In ultima perioada nu am mai gasit personaje principale care sa-mi placa pentru ca devin prea importante. Pur si simplu, nimeni nu poate trai fara ele, sunt centrul universului tuturor. Si chestia asta imi displace profund. Asa s-a intamplat de cateva ori si cu Sookie, momente in care am zis  ca nu mai citesc, dar am continuat de dragul lui Eric si in final nu am fost dezamagita. Nu toata cartea e in stilul, ,,Vaaai, cat de impooortanta e Soookie pentru nooooi!'', dar exista momente si acestea nu mi-au placut. Cred ca e singura parte care m-ar face sa ma gandesc de 2 ori inainte sa citesc seria.
Si al doilea lucru care nu mi-a placut este ca personajul meu preferat(inafara de Eric, bineinteles) moare. Nu va spun cine, nu va spun cand, dar o face.

Si cred ca aici am terminat. Daca n-ati avut rabdare sa cititi, rezum in doua randuri: nu o recomand daca sunteti mare <<antifan>> al cartilor de tipul: Universul se invarte in jurul unui personaj; dar chiar si atunci consider ca trebuie sa va ganditi de 2 ori inainte sa ii spuneti ,,nu''.

Volumul meu preferat a fost:

Si volumul care mi-a placut cel mai putin:

Si ceea ce am uitat sa precizez si e foarte important. Imi place ca are atatea volume si ca nu pare ca sunt in stilul: ,,hai sa mai scriem unu'!'' Actiunile au continuitate si tot si nu sunt fortate(parerea mea).
Acum stau sa ma intreb niste lucruri marunte. voi ati citit? vi-a placut?